• Zielgruppen
  • Suche
 

PEARLS Further Training in Budapest

Experienta profesională extraordinară la cursul de formare din Budapesta

“Nu toţi rromii vorbesc limba Rromani”

“Istoria rromilor nu este predată în şcoli, deşi 70% din elevi sunt romi”.

Am reţinut doar  două “efecte – aha”  din cele multe înregistrate în timpul muncii intense desfășurate în diferite ateliere de lucru de la acest curs. Pe lângă formatorii PEARLS din România, Ungaria, Turcia și Germania, a participat și Benjamin Ignac, angajat la Centrul European al drepturilor rromilor (ERRC), absolvent al Școlii primare din Orehovica, Croația. Trei  profesori ai acestei școli au luat parte la acest training, având experiență în ceea ce privește includerea elevilor rromi. De exemplu, aceștia oferă cursuri tuturor părinţilor (rromi sau nu), care au probleme cu cititul și scrisul sau care au întrebări legate de creșterea și educarea copiilor lor,  un proiect european  reprezentând punctul de plecare pentru aceste ateliere de lucru. Cu toate că  proiectul este terminat, unii profesori continuă să organizeze voluntar astfel de cursuri cu părinții, datorită impactului pozitiv al proiectului.

Ionuț Stan, fondatorul ONG-ului  Gipsy Eye, a întrebat participanții: “Ați cumpărat vreodată cărți și creioane pentru elevii voștri?”.  Membrii grupului raspund: “da”, iar Ionuț răspunde: “Nu faceți asta”.

Grup lucrând în timpul modulului “Incluziunea elevilor rromi”. Ionut Stan, dreapta )

Desigur că Ionuț înțelege dilema: elevii au nevoie de materiale școlare și apreciază că profesorii se implică, dar în același timp, el evidențiază că e nevoie de acțiuni concrete  (scrisori, vizite, petiții, articole de presă, etc.) pentru a obține sprijin din partea autorităților locale și educaționale. Pentru Ionuț Stan a fost o noutate să afle că majoritatea familiilor rromilor din Medjimure (Croatia, regiunea în care este localizată scoala Orehovica) vorbesc limba Boyash (si nu Romani). El a explicat că nu toți romii din Europa vorbesc Romani sau altă limbă similară, deoarece tradiția romilor a fost exterminată de societatea majoritară.

Simona Boko, pedagog social la scoala primara Dr.Ivan Novak din Macinec (Croatia), a explicat factorii care au dus la colaborarea de succes cu părinții rromi. Ea, împreună cu alți colegi, a realizat că nu există o cale mai bună să rezolve situația decât dacă se implică personal și devine activă, ținând cont că nu primeau sprijinul autorităților. Odată ce această decizie a fost luată, au contactat ONG-ul „Open Academy-Step by Step“. Simona și unii dintre colegii ei s-au implicat în programe de pregătire pentru anti-discriminare și structuri de putere în cadrul unei societăți. Ulterior și-au invitat colegii și directorul și au călătorit împreună, cu autobuzul școlii, spre asezarea rroma Parag. Simona mărturisește că asta a schimbat multe și astfel părinții s-au simțit apreciați, au simțit că profesorii chiar prezintă un interes major pentru copiii lor. De atunci, fie Simona, fie un alt coleg de al ei, vizitează comunitatea roma în fiecare săptămână, pentru a discuta cu părinții, iar acum părinții nu mai evită să participe la întâlnirile organizate în școală, axate pe problemele copiilor si pe alte probleme legate de școală, în general.

Atelier de lucru pentru drepturi umane cu Susan Navissi

„Care sunt factorii ce duc la o mai bună incluziune a romilor ? “Benjamin Ignac spune că cei mai mulți studenți ascund  apartenența la comunitatea roma, mulți dintre ei având o frică, datorată  discriminării pe durata a multor secole și a evenimentelor recente. De aceea este mai bine când profesorii găsesc metode să-i încurajeze pe elevi să fie mândri de identitatea lor și să socializeze mai mult cu elevii care nu sunt romi. El evidențiază că este la fel de importantă și aplicarea drepturilor omului și a drepturilor copiilor în școli, tinând cont că cei mai mulți elevi nu cunosc drepturile sau instituțiile care îi pot susține. Mai apoi, pe durata cursului, Susan Navissi, profesor la școala primară Richard, din Berlin Neukolln, a prezentat materiale și metode bazate pe drepturile omului, participanții apreciind foarte mult acest conținut, afirmând că vor folosi materialele la orele lor.

Per total, feedback-ul primit din partea participanților, pentru curs, a fost unul pozitiv, fiind apreciată și atmosfera placuta din cadrul grupului. Unii participanti au vorbit mai mult în limba lor nativă, mai puțin în engleza, dar un coleg a tradus și ceilalți au fost foarte atenți, nimeni nu s-a panicat, unii profesori chiar au spus că acum îi ințeleg mai bine pe elevii care au doar cunostințe minime când vine vorba de limba lor națională.

Ca puncte cheie, cei 15 participanți au menționat schimbul de experiență și de metode și de asemenea au menționat vizita la școala primară Losonci din Budapesta.  Piroska Czifrik lucrează acolo ca profesor. În timpul modulului “Școala ca mediu de învațareea a prezentat metoda de colaborareProgram complex de instruire”, care a fost considerată de participanți  foarte folositoare.

Lecţii de teatru în clubul din Şcoala Losonci împreună cu oaspeţii PEARLS

Serile au fost organizate cu petreceri interculturale , o sesiune spontana de filme la Doku Art (cinema) și numeroase activități în Budapesta, cum a fost turul în districtul 8 .

Dansuri din diferite regiuni ale Europei
Seară interculturală

Conținutul atelierelor, programul, etc. pot fi găsite aici